Consiliul de Mediere, autoritatea națională cu atribuții în domeniul medierii a luat act de articolele apărute în presă în data de 08.05.2014 referitoare la decizia Curții Constituționale privitoare la mediere și față de acestea înțelege să facă următoarele precizări:

Medierea este o activitate de interes public, aflată la dispoziția cetățenilor prin care aceștia au posibilitatea de a-și asigura „o soluționare extrajudiciară eficientă din perspectiva costurilor și rapidă a litigiilor (..) prin intermediul unor proceduri adaptate nevoilor părților”, așa cum este precizat în Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului, directivă obligatoriu  de transpus în legislația internă a fiecărui stat membru al UE.

„Eliminarea medierii” așa cum a fost menționat în titlul unor articole nu poate opera, atât timp cât România este stat membru UE. Reglementarea europeană precizează că: „Medierea nu ar trebui considerată o soluție inferioară procedurii judiciare din cauza faptului că respectarea acordurilor rezultate în urma medierii ar depinde de bunăvoința părților.” De precizat și faptul că medierea a fost reglementată în România în anul 2006 ca o cerință obligatorie în vederea aderării la UE, din nefericire fiind adoptată prin impunere și nu din convingere.

Dincolo de caracterul executoriu al acordurilor rezultate din mediere care este garantat de legislația națională prin autentificarea acordurilor de mediere la notar sau pronunțarea unor hotărâri de expedient de către instanțe, Consiliul de mediere consideră că statul român are obligația de a susține medierea în acord cu angajamentele europene asumate. Orice altă abordare ar fi neconformă cu politicile europene în domeniu.

De asemenea, Consiliul de Mediere consideră că orice poziție oficială adoptată de reprezentanți ai unor  instituții ale statului în legătură cu decizia Curții Constituționale trebuie să se raporteze în mod exclusiv la cadrul legal în vigoare în domeniu și să vizeze cunoașterea acestuia. Asocierea medierii cu procedura concilierii poate crea confuzie în rândul persoanelor interesate să acceseze serviciile mediatorilor. În timp ce concilierea prevăzută anterior în legislație era o procedură formală, care îngreuna activitatea instanțelor și impunea sarcini suplimentare justițiabililor fără prezența unui specialist al domeniului Rezolvării Alternative a Disputelor, medierea este o procedură informală, coordonată de un specialist calificat al domeniului, certificat de statul român și având o recunoaștere internațională.

Dincolo de chestiuni tehnice, românii trebuie să înțeleagă că în prezent în România medierea este reglementată de o lege specială, este o procedură care are un caracter voluntar iar utilizarea ei prezintă avantaje majore pentru cei implicați în dispute sau litigii. Clarificarea pentru publicul larg este necesară întrucât din formulările din presă a reieșit faptul că medierea nu ar mai avea aplicabilitate în România. Din contră, este o procedură elegantă la care românii vor avea acces în continuare dacă doresc să evite calvarul petrecerii unui număr considerabil de ani în instanțele judecătorești din România. Medierea este cu 95% mai puțin costisitoare decât un proces în instanță având o durată de desfășurare mult mai redusă: câteva ore sau zile în loc de câțiva ani în instanță, cu posibilitatea pentru părți de a se implica proactiv în construirea propriilor soluții și de menținere nealterată a relațiilor, în condiții de confidențialitate totală a procedurii medierii.

Medierea este răspunsul prin care țările civilizate au creat  un instrument vital dezvoltării unei societăți sănătoase în care respectul, colaborarea și cooperarea sunt valori de necontestat.  Avem încrederea că aceste valori sunt importante în societatea românească și că împreună cu mediatorii, părțile vor contribui la construirea unei culturi nelitigioase, în beneficiul lor și al statului român.

Consiliul de Mediere

Președinte,

Dorin Valeriu  Bădulescu

Vicepreședinte,

Zeno Daniel Șuștac